La mare în Italia: Rimini (Coasta Adriatică)

Trecuseră 3 ani de când nu mai făcusem un concediu la mare, așa că ne-am zis că e timpul să organizăm ceva și în această direcție, mai ales că acum și copiii sunt la o vârstă la care o vacanță la mare poate fi experiență foarte frumoasă pentru ei. Așa că ne-am pus pe cautat: încotro la mare cu copii? Prima destinație care ne-a venit în minte a fost Spania. Am mai fost acolo la mare, pe Costa del Sol, și ne-a plăcut așa că am zis să încercăm de data asta Mallorca sau regiunea Alicante. Însă în timpul căutărilor a apărut o problemă: prețurile biletelor de avion. Dacă înainte de pandemie și război era foarte ieftin să zbori spre Spania, acum o călătorie spre Spania îți ușurează considerabil buzunarul. Astfel, am trecut la planul B: trebuie să mergem în concediu cu mașina și, prin urmare, trebuia să găsim o destinație nu prea departe de Germania. Două destinații am luat în considerare: Franța și Italia. Cum mai fusesem pe Coasta de Azur, am zis hai să încercăm și Italia, Coasta Adriatică sau Coasta Liguriei, la care puteam ajunge în cca 10-12 ore cu mașina. În final, am ales să mergem la mare în Italia pe coasta Adriaticii, în regiunea Rimini, deoarece citisem și ne-a fost confirmat și de câțiva colegi italieni că regiunea este perfectă pentru familiile cu copii. În acest articol o să vă povestim despre concediul nostru din Italia: despre drumul până în Rimini, cazare, costuri și locurile pe care le-am vizitat în cele două săptămâni petrecute la mare în Italia.

Cu mașina spre Italia

Trezirea la ora 3 dimineața. La 4 suntem în mașină și pornim spre destinația noastră: Rimini, mai exact Viserbella. După GPS avem în față un drum lung de aproape 1000 km, pe care ar trebuie să-l parcurgem în 10 ore, mai exact 12 ore dacă punem la calcul și pauzele.

Elveția

Cei aproape 400 de km prin Germania îi parcurgem rapid. Autostrăzile nu erau aglomerate și pe la 8:00 suntem deja la granița cu Elveția, unde avem de rezolvat prima „problemă”: achiziționarea vinietei elvețiene. Inițial am încercat să luăm vinieta înainte de graniță, de la o benzinărie din Germania, dar se epuizaseră stocurile, așa că nu ne-a mai rămas decât să o cumpărăm din vamă. Aici erau două benzi: una pentru mașinile care aveau deja vinieta și nu mai trebuiau să oprească- drept urmare era și liberă-, și o bandă pentru cei care trebuiau să cumpere vinieta. Cum nu am avut noroc la benzinăria din Germania a trebuit să ne așezăm în coloana de pe banda a 2-a, iar după vreo 20-30 minute am ajuns în dreptul unei polițiste de frontieră care ne aștepta cu un cititor de carduri pentru a ne taxa. Vinieta elvețiană costă 40 de franci elvețieni și este valabilă pentru tot anul. De reținut: nu există vinietă pentru o săptămâna, 10 zile sau o lună! Am plătit rapid cu cardul, iar polițista ne-a lipit vinieta pe parbriz.

Pont

Începând cu 1 august 2023 a fost introdusă și vinieta electronică care poate fi cumpărată online de pe site-ul Biroului Federal de Vamă și Securitate al Frontierei.

Cumpărătorul poate achiziționa vinieta electronică rapid și ușor, specificând categoria vehiculului, țara și numărul de înmatriculare. Vinieta este valabilă începând cu data achiziționării până la 31 ianuarie a anului următor.

Drumul prin Elveția este spectaculos. Cea mai mare parte a autostrăzii traversează zone muntoase și se circulă foarte mult prin tuneluri. Traseul calculat de GPS prin Elveția era Basel-Lucerna-Lugano, autostrada A2, cu traversarea Alpilor prin pasul Gothard, dar a trebuit să ne abatem de la el, deoarece la radio anunțau un ambuteiaj la tunelul Gothard de 14 km cu un timp de așteptare de 2 ore. Așa că am deviat de la traseu și ne-am dus spre Zürich pe autostrada A1, iar de aici pe autostrada A3 spre Chur și apoi A13 spre Lugano, cu trecere a Alpilor prin pasul San Bernardino.

Devierea de traseu ne-a costat 30 de minute, dar e mult mai bine decât să aștepți 2 ore la tunelul Gothard. La întoarcerea din Italia am venit prin tunelul Gothard, deoarece la radio anunțau doar un ambuteiaj de 4 km în direcția sud-nord. Am mers bară la bară în jur de 40 de minute pentru a ajunge la semaforul care permite intrarea în tunelul Gothard care se întinde pe 16 km. Pe sensul celălalt, de la nord spre sud, era ditamai coloana de mașini. La radio spuneam ca aceasta se întinde pe 15 km (timp de așteptare: 2 ore). Așa că vă sfătuiesc să evitați tunelul Gothard (cel puțin în timpul vacanțelor) dacă doriți să ajungeți mai repede la mare în Italia..

Italia

În Italia nu trebuie cumpărată o vinietă pentru autostrăzi, ci se plătește în funcție de distanța parcursă la diferite puncte de taxare. Pentru a plăti taxele, aveți 3 opțiuni: în numerar, cu cardul sau cu telepass. Pentru turiști primele două variante sunt cele mai folosite. Pentru a direcționa cât mai repede traficul prin stațiile de taxare, există benzi separate pentru aceste modalități de plată – recunoscute prin indicatoare și marcaje colorate:

  • marcaje albe: puteți plăti cash
  • marcaje albastre: plata cu cardul
  • marcaje galbene: telepass

Alegeți din timp banda corectă, deoarece la stațiile de taxare este interzis să dai înapoi pentru a schimba banda. Dacă totuși greșiți banda, apăsați butonul pentru ajutor. Personalul de control emite chitanță pentru continuarea călătoriei și bariera se deschide automat. Chitanța poate fi apoi folosită pentru a plăti la următoarea casă de marcat cu echipaj, la o stație de service a companiei de autostrăzi sau la o stație Punto-Blu în locurile de odihnă de pe autostradă.

În momentul în care intri pe autostradă pe la un punct de taxare, automatul emite un tichet, la fel ca la automatele din parcări. La ieșirea de pe autostradă, scanați tichetul și apoi plătiți. Există însă și unele porțiuni de autostradă unde se plătește paușal, la intrarea pe acea porțiune. Acest sistem l-am întâlnit la Como, unde am plătit la intrare 2,40 Euro și apoi la Terazzano, lângă Milano, unde am plătit 3,30 Euro.

Cât ne-au costat autostrăzile în Italia? De la Milano până în Rimini am plătit 23,60 Euro (aprox 350 km autostradă), la care se adaugă 2,40 Euro și 3,30 euro pentru Como și Terazzano.

Ce este o ZTL?

Un lucru foarte important de știut dacă ajungeți cu mașina la mare în Italia: aveți grijă la ZTL!!! ZTL înseamnă „Zona a Traffico Limitato”. Aceasta este o zonă din orașele italiene în care traficul este restricționat. Fiecare intrare într-o ZTL este echipată cu un semn care vă informează că intrați într-o zonă de conducere restricționată. Semnul la care trebuie să vă uitați este un cerc alb cu un chenar roșu pe un fundal alb. Deasupra cercului sunt cuvintele „Zona a Traffico Limitato”. Sub cerc veți găsi mai multe informații despre restricțiile mai precise ale ZTL. De exemplu, semnul poate spune „7.30 – 19.30”. Accesul este restricționat doar între orele 7:30 și 19:30. Un alt indiciu care vă va arăta că mergeți într-un ZTL sunt camerele de securitate de pe un stâlp de pe șosea. Acordați atenție acestor indicatoare, deoarece odată ce ați intrat într-un ZTL, cel mai probabil nu veți găsi alte semne care să vă spună că circulația acolo este interzisă.

Plaja din Rimini

Plaja din Rimini este o porțiune de coastă lungă de peste 15 km în regiunea Emilia-Romagna și una dintre preferatele celor care ajung la mare în Italia: nisip fin, apă limpede, intrare lină în mare, zone largi de plajă.

la mare în Italia

Pe plaja din Rimini, cât vezi cu ochii, se întind șezlonguri și umbrele de soare. Citisem că plajele sunt foarte aglomerate și turiștii stau înghesuiți ca sardelele. Departe de adevăr acest lucru! Deși am fost în plin sezon (sfârșit de iulie, început de august), șezlongurile erau ocupate în proporție de 70%, iar între umbrele sunt cca. 4 m distanță, așa că nu ai senzația că te sufoci în marea de turiști.

Ce sunt Bagni?

Plaja din Rimini este împărțită în câteva sute de plaje individuale, așa numitele Bagni, cu umbreluțe în culori minunate și strălucitoare. Fiecare culoare semnalizează o zonă diferită de plajă. Aceste Bagni se întind la sud și nord de Rimini, astfel plajele sudice, numerotate de la 1 la 150 includ:

  • Marina Centro
  • Bellariva
  • Marebello
  • Rivazzura
  • Miramare

La nord de Rimini avem:

  • San Giuliano
  • Rivabella
  • Viserba
  • Viserbella
  • Torre Pedrera

Important de știut: Plajele de la nord de Rimini sunt protejate împotriva valurilor de bariere din pietre. Deci, dacă vă plac valurile, nu rezervați un hotel în părțile de nord ale coastei.

Ce oferă plaja din Rimini?

Plaja din Rimini are multe de oferit. În funcție de ce Bagno alegeți, o să dați de oferte diferite, dar toate au ceva în comun: șezlonguri și umbrele de soare cât vezi cu ochii.

Pe fiecare secțiune de plajă sunt disponibile dușuri, toalete și vestiare. În plus o să găsiți locuri de joacă pentru copii, în cazul în care cei mici se plictisesc de stat în apă, deși nu prea cred.

Pentru cei care preferă sportul, există desigur și multe alte facilități: de la terenuri de volei și boccia până la închiriere de bărci și multe altele.

Promenada lungă de 15 km este și ea ușor accesibilă, așa că nu ratați o scurtă plimbare, fie pe jos, fie cu bicicleta.

Pe plajele din Rimini există, de asemenea, nenumărate cafenele, baruri și restaurante. Aici vă puteți bucura de mâncăruri delicioase, tipice italiene ca paste, pizza, pește și fructe de mare.

Plajele din Rimini sunt late, cu nisip fin și foarte curate. Apa este de asemenea curată – fără alge sau alte chestii aruncate de oameni, iar intrarea în mare este lină. Pe o distanță de zeci de metri apa îți ajunge max. până la brâu, ceea ce o face ideală pentru copiii mai mici. Dacă mai adaugăm și protecția împotriva valurilor, atunci Rimini este o destinație ideală pentru o familie cu copii de a petrece vacanța la mare în Italia.

Cât costă un șezlong?

Dezavantajul e că toate aceste Bagni sunt cu plată, dar cel puțin acestea au tot ce ai nevoie: toalete, dușuri, cabine de schimb, baruri, restaurante, locuri de joacă pentru copii etc. De reținut totuși că nimeni nu-ți poate interzice să te întinzi pe propriul prosop pe o plajă aproape de apă, atâta timp cât nu blochezi accesul în apă pentru ceilalți. Dar atunci nu poți folosi nimic din facilitățile acestor plaje: toaletă, bar, șezlong.

În plin sezon, un șezlong + umbrelă se închiriază cu 16 €, iar două șezlonguri și o umbrelă cu 20 €. Dacă închiriați pe perioade mai lungi, atunci primiți reducere. Spre exemplu, noi am închiriat două șezlonguri și o umbrelă pentru 14 zile și am plătit 200 €.

Transportul public în Rimini

Rețeaua de linii de autobuz este bine dezvoltată și puteți ajunge în orice loc din oraș fără mari probleme. Mai mult, puteți merge dincolo de Rimini fără dificultate, de exemplu, până în Riccione. 

Cele mai importante linii de autobuz pentru turiști ar fi ruta nr. 4 și ruta nr. 11. Prima acoperă întreaga coastă de nord a orașului, în timp ce a doua – coasta de sud. Acestea leagă Rimini cu orașele învecinate. Există multe stații de autobuz, dar șoferii de autobuz vor opri autobuzul de fiecare dată când cineva apăsă unul dintre butoanele special create  pentru asta.

Foarte important!!! Biletele se cumpără de la tutungerii – în italiană tabaccheria. În caz de urgență puteți cumpăra biletele și de la șoferul de autobuz, dar ele vor costa mult mai mult, aproape dublu. În primul caz, costul biletului pe călătorie va fi de 1,30 € (2023), în al doilea – 2 €. Deci, dacă doriți să economisiți bani, este mai bine să vă planificați din timp călătoria. Biletele trebuie compostate la urcarea în autobuz.

Există 8 categorii de bilete, împărțite în funcție de zonă și valabilitate. Spre exemplu pentru Zona 1 biletul este valabil 60 de minute și costă 1,30 €, însă informații detaliate despre toate aceste tipuri de bilete găsiți pe siteul oficial al companiei de transport Start Romagna.

Cum ne-am organizat cele 14 zile la mare în Italia?

Ca de fiecare dată când plecăm în concediu ne planificăm încă de acasă ce am avea de făcut și vizitat la fața locului, dar ca întotdeauna socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg! Iată ce am făcut în cele 14 zile la mare în Italia, pe coasta Adriaticii:

  • Ziua 1 (22 iulie): am petrecut-o în mare parte pe drum, ajungând în Rimini pe la ora 18:00. După ce ne-am cazat, am dat fuga repede la plajă și ne-am aruncat în mare.
  • Ziua 2 (23 iulie): eram obosiți după o zi de mers cu mașina, așa că întreaga zi a fost dedicată pentru plajă.
  • Ziua 3 (24 iulie): am fost la parcul de distracții Fiabilandia din Rimini, api după-amiază la plajă.
  • Ziua 4 (25 iulie): dimineață și după-amiază la plajă.
  • Ziua 5 (26 iulie): am vizitat San Marino, iar după-amiază am fost la plajă.
  • Ziua 6 (27 iulie): dimineața am fost la plajă, iar după-amiază am vizitat Rimini.
  • Ziua 7 (28 iulie): am fost la Italia in Miniatura, iar după-amiază la plajă.
  • Ziua 8 (29 iulie): am vizitat Verucchio, iar după-amiază am mers la plajă.
  • Ziua 9 (30 iulie): am vizitat San Leo, iar apoi am fost la plajă.
  • Ziua 10 (31 iulie): am fost la Delfinariul Oltremare din Riccione.
  • Ziua 11 (1 august): dimineața și după-amiaza la plajă.
  • Ziua 12 (2 august): dimineața și după-amiaza la plajă.
  • Ziua 13 (3 august): dimineața și după-amiaza la plajă.
  • Ziua 14 (4 august): a plouat întreaga zi, așa că ne-am pregătit în liniște bagajele pentru următoarea zi.

Am mai avut în plan Ravenna, Bologna și Brisighella, dar oboseala și-a spus cuvântul, iar temperaturile ridicate ne-au cam moleșit și tăiat din elan, așă că am preferat ca în ultimele zile să ne bucurăm mai mult de soare și mare. Avem în plan să revenim la mare în Italia în regiunea Rimini.

Cazarea

Cazarea ne-am asigurat-o prin Airbnb, prin care am închiriat un apartament cu două dormitoare în Viserbella, chiar lângă plajă. Apartamentul avea și două balcoane, unul cu vedere laterală, iar celălalt cu vedere directă spre mare.

Bucătăria era deschisă, utilată cu tot ce trebuie, iar în camera de zi erau un TV și o canapea extensibilă. Un dormitor era dotat cu două paturi supraetajate, iar în dormitorul principal era un pat dublu.

Am avut aer condiționat și un garaj pentru mașină, altfel pe stradă nu am fi avut loc unde să parcăm.

Gazda (Cristina) a fost foarte de treabă și foarte primitoare: am primit foarte multe informații de la ea, referitoare la restaurante, supermarketuri, plaje etc. Se interesa din când în când dacă totul e bine sau dacă avem nevoie de ceva. Ne-am simțit foarte bine la ea.

Costuri: 1464,63 € pentru 2 săptămâni.

Cât costă o vacanța la mare în Italia?

Încă de la început trebuie spus că Italia nu este o destinație ieftină, mai ales în plin sezon turistic. Iată cam ce cheltuieli am avut noi în cele două săptămâni la mare în Italia:

  • Cazare: 1464,63 €
  • Motorina: 247 €
  • Taxe autostradă (Elveția + Italia): 100 €
  • Mâncare (Restaurant+Supermarket): ∼ 700 €
  • Înghețata: ∼ 90 €
  • Șezlonguri + umbrelă: 200 €
  • Farmacie: 58 €
  • Fiabilandia: 79 €
  • Italia in Miniatura + Oltremare: 167 €
  • Castele și muzee: 48 €
  • Parcare: 13,50 €
  • Autobuz: 9 €
  • Alte cheltuieli: 62 €
  • –––––––––––––––––––––––––––––
  • Total: 3300,13 €

În concluzie, pentru o săptămână la mare în Italia ați avea nevoie în general de 1600-1700 € (pentru o familie cu 2 copii).

Cam acestea au fost în mare datele organizatorice care ne-au conturat vacanța la mare în Italia. Urmează în articolele viitoare să dezvoltăm un pic tema și să povestim mai multe despre Rimini, San Marino, Verucchio, San Leo, Fiabilandia, Italia in Miniatura și Oltremare. Până atunci vă mulțumim pentru vizită și vă așteptăm cu mare drag pe viitor și cu alte articole!

Dacă nu vreți să ratați viitoarele noastre articole,  abonați-vă la Newsletter-ul nostru...
...sau urmăriți-ne pe rețelele de socializare!

Lasă un comentariu