După câteva ore petrecute în Bad Ischl, am plecat spre următoarea atracție planificată pentru ziua respectivă: Traunsee. Înconjurat de pajiști largi, păduri și impunătorul masiv Traunstein se află pitorescul Traunsee, cel mai adânc lac din Austria, pe care romanii l-au numit „Lacus Felix” (Lacul fericit) pe bună dreptate, căci regiunea Traunsee îi face fericiți pe turiștii care poposesc pe aceste meleaguri în căutare de relaxare, drumeții și distracții nautice. În jurul lacului sunt multe localități pitorești care merită explorate. Dar cum timpul este adesea, în asemenea cazuri, cel mai mare dușman, am reușit să mă bucur de frumusețile a doar două dintre orășelele și satele înșirate pe malurile lacului Traun: Traunkirchen și Gmunden.
Cu o populație de aproximativ 1500 de locuitori, așezat pe o superbă peninsulă pe malul vestic al lacului, Traunkirchen este unul dintre cele mai pitorești sate din regiunea Salzkammergut. Localitatea este foarte mică. Cu mașina o parcurgi în 2-3 minute și nici pe jos nu-ți ia mai mult de o oră ca să vezi principalele atracții.
Recomandare parcare în Traunkirchen
Fluxul mare de turiștii care luau cu asalt stațiunile din Salzkammergut a creat adesea probleme autorităților locale în ceea ce privește traficul și locurile de parcare. Asta se vede mai ales în comunitățile foarte mici, gen Hallstatt sau Traunkirchen. În ultimul timp, administrațiile locale au investit foarte mult în infrastructură. Numărul parcărilor a crescut, spre bucuria turiștilor, dar și a localnicilor care erau asfixiați de numărul foarte mari de mașini.
Nici în micuțul Traunkirchen lucrurile nu stau altfel. Aici sunt amenajate nu mai puțin de 5 parcări, dintre care trei sunt cu plată – parcarea P3 „Seehotel Das Traunsee”, parcarea P4 „Klosterplatz” (lângă mănăstire) și parcarea P5 „Ortzplatz” (în piața centrală)-, iar două sunt gratuite – parcarea P2 „Lunn Park” și parcarea P1 „Harrachberg”.
Cele două parcări gratuite se află la ieșirea din sat, în partea de nord, în sensul de mers spre Altmünster și Gmunden. Parcarea P2 este pe partea stângă. Aici am vrut să parchez inițial, dar parcarea e foarte mică și cele mai multe locuri sunt rezervate pentru nu mai știu ce hotel. Așa că, în final, am lăsat mașina în parcarea P1 Harrachberg. Aceasta este mai mare și se află pe partea dreaptă a drumului care duce spre Gmunden, la doar câțiva metri depărtare de parcarea P1. De aici până în centrul satului sunt doar 5 minute de mers pe jos.
Via Historica: recomandare traseu în Traunkirchen
Trecând pe lângă pensiuni și hoteluri, am coborât spre centrul localității. Ortsplatz, piața centrală a orașului, este punctul de start al unui traseu intitulat „Via Historica”, pe parcursul căruia 15 panouri informative m-au însoțit pas cu pas într-o călătorie în timp, de-a lungul a mii de ani.
Traseul poate fi împărțit în două etape:
⇒ Etapa 1: traseul pornește din Ortsplatz și, după o scurtă plimbare pe malul lacului, continuă cu o urcare pe stânca Johannesberg cu oprire la capela de aici. Apoi se coboară iar pe malul lacului până la Pfarrkirche, celebra biserică parohială, iar de aici ne întoarcem iarăși la punctul de plecare, în Ortsplatz. Distanța: 1,1 km. Timp de parcurgere: 45 de minute.
⇒ Etapa 2: plecare este tot din Ortsplatz. Prima oprire este la Russenvilla (Vila rusească), după care se continuă prin pădure până la Hauptkapelle Kalvarienberg. Denumirea de Kalvarienberg dată în limba germană unui munte sau unui loc înalt amintește de locul în care a fost crucificat Hristos. Capela de pe Kalvarienberg a fost construită în anul 1699 și este cea mai veche capelă de acest tip din regiunea Salzkammergut. Coborând pe Zellerlweg și Hoffischergasse se ajunge înapoi în centru. Distanța: 3 km. Timp de parcurgere: 50 de minute.
Din lipsă de timp, m-am limitat doar la prima etapă a acestui traseu. A fost suficient pentru a mă îndrăgosti de aceste locuri. M-am plimbat pe malul lacului unde sunt amenajate câteva zone verzi pentru plajă și scăldat, am trecut pe lângă micuțul port în care se legănau lin câteva bărcuțe, m-am bucurat de priveliștea masivului Traunstein care domină peisajul și apoi am urcat pe stânca Johannesberg.
Johannesberg
„Stânca lui Odin“, cum mai este numit Johannesberg de către localnici, amintește de un vechi loc de cult. Drept dovadă în acest sens stă și capela la care am ajuns urcând pe cărările care străbat pădurea înconjurătoare. Nu se cunoaște exact când a fost construită biserica, dar aceasta este atestată documentar pentru prima oară în anul 1356. Din secolul al 15-lea poartă hramul Sf. Ioan Botezătorul.
Priveliștea cu lacul văzut de sus de la capelă este superbă și vă recomand să urcați până acolo. Drumul este scurt și ușor de parcurs.
Pfarrkirche (Biserica parohială) – cea mai veche mănăstire de călugărițe din Austria Superioară
Vis-a-vis de Johannesberg am dat peste unul dintre cele mai frumoase lăcașuri de cult din Salzkammergut. Este vorba de biserica unei vechi mănăstiri întemeiate în anul 1020 de călugărițele benedictine venite de la mănăstirea Erin din Salzburg.
Un incendiu a distrus complet mănăstirea în anul 1327, dar aceasta este reconstruită de benedictini. După preluarea mănăstirii în 1622 de către iezuiții din Passau, biserica a fost iarăși afectată de un incendiu 10 ani mai târziu și reconstruită în forma actuală. În 1773, mănăstirea iezuită a fost dizolvată, iar de atunci biserica mănăstirii funcționează ca biserică parohială.
Fischerkanzel
Dacă ajungeți prin Traunkirchen, trebuie să intrați neapărat în biserica parohială. Interiorul este superb – drumul spre minunatul altar dedicat încoronării Mariei este mărginit de suple coloane din marmură care susțin bolțile bisericii.
Însă piesa de rezistență pentru care biserica a devenit celebră este acest Fischerkanzel (Amvonul pescarilor). A fost sculptat în anul 1753 de un artist necunoscut. Amvonul înfățișează una dintre minunile săvârșite de Hristos, anume pescuitul miraculos în Marea Galileei. Se poate vedea cum apostolii Iacob și Ioan ridică uimiți în barcă plasa plină cu pești, iar în fundal apar Hristos și Petru îngenunchind.
Pe acoperișul amvonului se află statuia Sf. Franz Xaver, un misionar iezuit care a activat în India și Japonia. La picioarele sfântului se poate vedea un rac cu o cruce în clești. Din poveștile despre viața iezuitului aflăm că barca pe care se afla misionarul a fost pusă în pericol de o furtună. Pentru a potoli furtuna, sfântul și-a introdus crucea în mare, dar aceasta îi este smulsă din mâini de un val puternic. Legenda spune, că după acostarea bărcii la mal, un rac a ieșit din mare și i-a redat misionarului crucea pierdută în valurile mării.
Russenvilla (Vila rusească)
O altă atracție din Traunkirchen care atrage privirile este vila rusească. Aceasta a fost construită pe Kalvarienberg între anii 1850-1854 pentru Sophie Pantschoulidzeff, fiica unui prinț rus. Am impresia că localnicii au numit-o vila rusească mai mult din cauza numelui. Nu știu cine ar putea pronunța acest nume fără să-și frângă limba-n gură.
Aceasta a fost povestea mea despre Traunkirchen, un sat care mi-a rămas întipărit în suflet pentru centrul său idilic dominat de stânca Johannesberg, pe care am hoinărit în căutarea lui Odin, pe cărări umbrite de arbori, printre ramurile cărora se întrezăresc lacul și masivul Traunstein.
